ce este hipnoza - hipnoza.com.ro

Du-te la conținut
Ce este hipnoza?

Pentru a intelege ce inseamna hipnoza, ar trebui mai intai sa vedem cum functioneaza mintea noastra.
Mai intai sa clarificam ce inseamna: conștient, inconștient, subconștient, factor critic.
Cel mai simplu model care explica functionarea creierului este acela numit Creier Triadic, termen propus de către neurologul Paul MacLean în 1952.
Paul sugerează faptul că structura noastră cerebrală este alcătuită din trei părți componente, părți care au apărut și s-au dezvoltat în timp, de-a lungul evoluției speciilor.
Astfel, există Creierul Reptilian, cea mai “veche” structură dintre cele trei, care corespunde ideii de Minte Inconștientă și care guvernează toate aspectele primare, sistemul imunitar și instinctele (de conservare, de perpetuare a speciei, șamd) precum și funcțiile vitale ale ființei (respiratie, bataile inimii etc.).
Sistemul Limbic, este a doua structură care s-a dezvoltat și care există în orice mamifer. Acesta corespunde Minții Subconștiente, guvernând emoțiile, și trăirile profunde interne fiind asociativ, așadar având o natură creatoare.
A treia structură, Neocortexul, este așa cum spune și numele său, cea mai “nouă” dintre cele trei, corespunzând Minții Conștiente și care guvernează aspectele logice, raționale, analitice ale ființei. Este, de fapt, mintea pe care o folosim zilnic in mod constient.
structura triadica a creierului
Freud a comparat cele trei niveluri ale minții cu un aisberg. Vârful aisbergului pe care îl puteți vedea deasupra apei reprezintă mintea conștientă. Partea aisbergului care este scufundată sub apă, dar este încă vizibilă, este subconștientul. Cea mai mare parte a aisbergului care se află nevăzută, sub linia de plutire reprezintă inconștientul.
 
Pentru a simplifica explicatiile ce urmeaza, vom discuta doar despre existenta a doua sisteme ale mintii: mintea constienta si subconstientul (in care vom include si inconstientul).
explicatii
Daca mintea constienta este “la vedere” si o utilizam zilnic, partea cea mai putin cunoscuta si de-a dreptul misterioasa este subconstientul care este “ascuns”.
 
Mintea conștientă și subconștientul au două funcții complet diferite. În timp ce mintea conștientă este partea rațională și este sediul dorințelor și aspirațiilor noastre, subconștientul este plin de programe dorite și nedorite de la începutul vieții până acum, care se derulează mereu și mereu automat.
 
In subconstient se regasesc obiceiurile bune sau rele, emotiile pozitive sau negative si alte programe limitative care ne dauneaza si pe care daca am reusi sa ni le schimbam viata noastra ar deveni infinit mai buna si mai linistita sau mai plina de satisfactii.
 
Între mintea constienta si mintea subconstienta exista un element al contiintei numit si „factorul critic al mintii constiente”. Il putem asemui cu un gardian care nu lasa sa intre in subconstient ceva ce nu trebuie sa intre. Este un mecanism de filtrare care decide dacă o nouă informație este acceptată ca „adevărată” sau „falsă” prin comparație cu informația existenta in mintea constienta sau deja stocată în subconstient. Dacă informația este conformă, în special cu obiceiurile și credințele din constient sau inconstient, aceasta intărește aceste credințe si obiceiuri. Dacă în schimb este opusă credințelor din constient sau inconștient informația este respinsă.
 
Intenția primară a „Factorului critic” este să pastreze viața simplă si sigură, acceptând informațiile care vin din exterior doar în măsura în care acestea se potrivesc cu programul deja existent în subconstient, iar principiul pe baza caruia functionează este „principiul efortului minim” si anume păstrarea obisnuințelor si evitarea luării deciziilor. Acest lucru este extrem de folositor în situația în care cineva doreste să te convingă să faci ceva complet nebunesc, să te arunci de pe o cladire sau să faci ceva negativ dar este un adevarat blocaj atunci cand te impiedică să faci o schimbare bună în viața sau când te ține prizonierul unui obicei care nu îți mai servește.
 
Arsenalul Factorului critic este foarte bogat si constă in emotii negative, frică, îndoială, ingrijorare, furie – formând un mecanism psihologic de auto-apărare prin care respingem informații în mod automat.
 
 
In sfarsit, ce este hipnoza?
 
Hipnoza este depășirea sau evitarea factorului critic al minții conștiente și stabilirea unei gândiri selective acceptabile.
 
O altă definiție a hipnozei este următoarea: «Hipnoza este o stare modificată a conștienței, tehnicile care permit crearea acestei stări, precum și practicile utilizate în timpul acestei stări.»
 
Aplicațiile ei sunt destul de variate, mergând de la medicină până la automotivare sau numere de divertisment.
Contrar părerii însușite de o mare parte a publicului larg, hipnoza nu face parte din științele oculte, ci folosește mecanisme fiziologice și psihologice a căror structuri rămân inca un subiect de controversă.
 
Hipnoza este un fenomen psihologic complementar, ce presupune modificarea stării obișnuite de conștiință, prin tehnici de relaxare și imagerie dirijată. Scopul este accesarea minții inconștiente, pentru a putea înțelege și a explora la un nivel profund dificultățile prin care trecem.
 
Starea din timpul hipnozei ne este familiară, pentru că majoritatea avem măcar o activitate în care ne putem lăsa absorbiți fără să ne dăm seama când si cum trece timpul. Fie că este vorba de un film, o plimbare cu cineva drag, o pasiune creativă, o activitate fizică sau orice activitate ne face plăcere, putem vorbi despre starea de transă spontană. Asta înseamnă că atenția noastră se orientează cu mai puțin efort către un scop și rămâne acolo o perioadă, oferindu-ne satisfacția că la final generăm energie și bună dispoziție.
 
Starea de transă este resimțită foarte plăcut, pentru că implică destindere fizică și psihică profundă, detașare de problemă și pentru că nu solicită gândirea analitică.
 
Hipnoza este o metodă care activează resursele inconștiente ale subiectului. Ceea ce facem inconștient și involuntar, facem prost conștient și voluntar. Nimeni nu poate fi învățat să respire, să înghită, sau să doarmă. Când s-a născut, persoana s-a născut cu toate softurile funcționale. Programele inconștiente fie au fost înnăscute, fie au fost învățate.
În transă, persoana învață să abandoneze controlul conștient, care este de cele mai multe ori sursa problemelor, în favoarea propriului control inconștient. În transă, persoana redescoperă resurse care sunt deja în el/ea.
 
Hipnoza este o opțiune de tratament care va poate ajuta să faceți față și să tratați diferite afecțiuni. Pentru a face acest lucru, un hipnotizator sau hipnoterapeut certificat ghidează subiectul într-o stare profundă de relaxare (uneori descrisă ca o stare asemănătoare transei). În timp ce vă aflați în această stare, aceștia pot face sugestii concepute pentru a vă ajuta să deveniți mai deschiși la schimbare sau la îmbunătățirea terapeutică.
Experiențele de tip transă nu sunt atât de neobișnuite. Dacă v-ați observat vreodată în timp ce vizionați un film sau ați visat cu ochii deschiși, ați fost într-o stare de transă similară.
Hipnoza adevărată sau hipnoterapia nu implică balansarea ceasurilor de buzunar și nu se practică pe scenă ca parte a unui act de divertisment.
 
Inductia sau sugestia are efect. Efectul placebo bine documentat este o formă de sugestie. Transa hipnotică mărește sugestibilitatea relaxând facultatea critică a minții conștiente, permițând sugestiilor să facă o impresie mai mare asupra inconștientului. Cu toate acestea, hipnoza este mai mult decât o stare în care pacientul primește sugestii pasiv.
Hipnoza facilitează, de asemenea, procesele inconștiente ale pacientului. Scopul transei nu este doar creșterea sugestibilității.
Transa hipnotică creează o posibilitate pentru inconștient de a îndeplini motivul care a îndemnat pacientul să programeze sedința, să se prezinte și să participe.
 
Subconstientul/inconștientul ne ajută să funcționăm (să nu uităm să respirăm, inima continuă să bată chiar dacă mintea nostră conștientă e focusată pe altceva). Inconștientul este mai inteligent decât mintea conștientă și are adesea o soluție mult mai bună la problemă decât pacientul sau hipnotizatorul. În anumite stări de hipnoză și meditație, pacientul obține un acces mai mare la resursele inconștiente.
Procesele conștiente și inconștiente se pot influența reciproc, dar sunt independente. Luați în considerare cum uneori, când încercați să vă amintiți ceva fără succes, vă vine spontan o idee sau o informatie după ce încetați să încercați.
 
Căutarea inconștientă a informațiilor continuă după ce mintea conștientă a incetat sa se mai focuseze pe problema, demonstrează că mintea conștientă și inconștientul pot fi implicate în două sarcini independente. În timp ce atenția pacientului este fixată pe cuvintele hipnotizatorului (sau în meditație, în timp ce atenția conștientă a unei persoane este fixată pe o mantră sau un model de respirație), tiparele obișnuite de conștientizare sunt întrerupte (mintea constienta intra in modul "pauza"), iar inconștientul caută automat o soluție problemă. Auzim adesea despre efectele fizice pozitive ale hipnozei și meditației, dar acestea nu sunt cele mai importante motive pentru a utiliza hipnoza, auto-hipnoza sau meditația. Transa hipnotică oferă inconștientului posibilitatea de a dezvolta ceea ce este autentic individului, liber de limitările obișnuite și de interferențele minții conștiente.
 
Rolul hipnotizatorului nu este doar de a induce transa și de a oferi sugestii, ci de a facilita exprimarea proceselor inconștiente ale clientului/pacientului. Hipnoza este mai mult decât relaxare restaurativă sau o stare de sugestibilitate crescută. În mod ideal, hipnoza facilitează munca valoroasă a subconstientului.
 
Creierul nu poate să facă diferența între imaginile provocate de stimulii prezenți aici și acum și imaginile provocate de mintea noastră (imaginatie). Când visăm, globii oculari se mișcă ca atunci când imaginile se derulează în fața noastră. Scenariile terapeutice apelează la acest limbaj primar, reprezentat de imagini, emoții și senzații.
 
Hipnoza este metoda cea mai sigură prin care putem accesa subconștientul prin care folosim un limbaj de transmitere a informațiilor și obtinem “primirea aprobării” din partea subconstientului.
 
Hipnoza se face prin obținerea unei stări de transă care să facă posibil acest lucru. Și unul dintre lucrurile importante de asemenea, demne de reținut este că subconștientul nu se schimbă peste noapte – asta fară să insemne că este necesar un proces de lungă durată, ci doar că este necesar un proces, de aceea este nevoie să-i oferim putin timp pentru a rescrie tiparele, prin crearea unor noi legături neuronale.

Acestea sunt cateva informatii utile pentru a va putea face o idee despre ce inseamna hipnoza.
Înapoi la cuprins